Tot ce vă obosește vine din afara inimii, din afara Întregului, din separare. Fără să vă dați seama trăiți în această separare și acest lucru devine obișnuință.

Vă separați chiar și atunci când spuneți că voi credeți în Mine și faceți din această credință un set de norme și de obligații de îndeplinit, ce vă sleiesc și mai mult de puteri și vă fac să fiți și mai goi și neputincioși.

Doar Fiți cât mai mult și atunci veți simți această prezență a Mea oriunde veți merge cu pașii, cu gândul, cu trăirile. Dacă nu sunteți în acest Întreg înseamnă că v-ați rătăcit într-un fel neștiut de ființa voastră, de acest sine de care vorbiți. Iar ceea ce numiți păcat vine ca o consecință firească a acestei separări, ca un șuvoi de apă care curge separat de matca ei.

Voi credeți că păcatul, greșelile sunt cele ce vă provoacă suferință, dar ele sunt doar urmarea acestei separări. Nu vă vânați greșelile și nu faceți legi care să vă osândească și mai mult, pentru că această luptă, această înverșunare împotriva a ceva ce voi ați construit va duce doar la și mai multă separare.

În loc să faceți rugăciuni lungi și să vă mărturisiți ceea ce considerați a fi păcat mai bine mergeți în voi și recunoașteți acolo ceea ce vă dă viață și mulțumiți și fiți recunoscători pentru ea.

Apoi veți auzi Vocea Mea, pentru că în acele momente de rătăcire vă va fi din ce în ce mai dor de ea, iar când o veți auzi și o veți urma veți fi din nou compleți, iar corpul vostru se va umple cu Lumină. Dumnezeu este puterea mea. Sursa: Gabriel Socaciu